China - Ghid de Calatorie

China este situata in partea de est a Asiei, fiind marginita la est de Oceanul Pacific. Suprafata de 9.6 milioane de kilometri patrati o situeaza pe locul al treilea in lume, dupa Canada si Rusia.

Granitele terestre ale Chinei acopera 22.800 kilometri, trecind de la vest, dinspre Coreea de Sud, prin sudul Mogoliei, sud-vestul Rusiei pina la sud-est de Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan. La vest si nord-vest China se mai invecineaza cu Afganistan, Pakistan, India, Nepal si Bhutan iar la sud cu Myanmar (Birmania), Laos si Vietnam. Linia de coasta a Chinei, cu o lungime totala de aproximativ 18.000 km, porneste de la estuarul raului Yalu din provincia Liaoning ajungind la zona de varsare a raului Beilun din Guangxi. In afara de Oceanul Pacific, litoralul Chinez se deschide in Marea Galbena, Marea Chinei de Est si de Sud. Cele peste 5000 de unitati insulare insumeaza o suprafata de 80.000 km2, cele mai mari insule fiind Taiwan si Hainan. In partea de est se afla insulele Diaoyu si Chiwu Yu; la sud sunt insulele Dongsha, Xisha, Zhongsha si Nansha.

Cele mai importante lanturi muntoase sunt Himalaya - la sud-vest, la granita cu Nepal si India; Kunlun - in jumatatea sudica, pornind din zona muntilor Pamir pana in nord-vestul provinciei Sichuan (alt. max. 7719 m); Tian (sau Tianshan) - traverseaza Regiunea Autonoma Xinjiang Uygura, din nord-vestul Chinei (alt. max. 7455 m); Tangla - in platoul Qinghai-Tibet (alt.max: 6621 m), Qinling - din estul provinciei Gansu pana in vestul Henan-ului (alt. max. 3767 m); Hingganul Mare - pornind din vecinatatea provinciei Heilogjiang din nord-est (alt. max. 2029); Taihang - de la nord spre sud, in estul Podisului de Loess (alt. max. 2882 m); Qilian - in marginea nordica al platoului Qingzang (alt. max. 5547 m); Hengduan - in partea de sud a platoului Qingzang (alt. max. 7756 m); lantul muntos din insula Taiwan, situat in partea de est a acesteia, atinge altitudinea de 3997 m.

China este o tara preponderent muntoasa. Regiunile muntoase si de podis acopera doua treimi din suprafata totala a Chinei. Relieful include dealuri inalte - in proportie de 33% - zona de podis - 26% - depresiuni - 19% - si campie 12%. Platoul tibetan s-a format in treptat milioane de ani in urma. Miscariile faliei corespunzatoare Oceanului Indian si a celei eurasiatice au indus ridicarea neincetata a podisului tibetan care ajunge la peste 4000 m deasupra nivelului marii. Muntii Himalaya se afla in aceasta regiune. Cu o inaltime de 8848 m, muntele Everest, piscul himalayan, este cel mai inalt din lume.

Riurile Chinei se pot imparti dupa oceanele in care se varsa, anume cele care se varsa in Oceanul Pacific: Yangze (sau Fluviul Albastru), Huang He (Fluviul Galben) Heilong Jiang (Fluviul Dragonului Negru)si altele; apoi cele care se varsa in Oceanul Indian, precum Fluviul Brahmaputra din Tibet care masoara 104,6 km . Acest din urma fluviu a format Marele Canion Brahmaputra, cel mai adinc din lume - 6.009 m. Riul Xinjiang se varsa in Oceanul Arctic, la nord. Fluviul Albastru (Yangze) este cel mai lung fluviu din China - 6300 km, situindu-se pe locul al treilea in lume, dupa Amazon si Nil. Fluviul Yangze isi are izvoarele in muntii Kunlun, in partea sud-vestica a podisului Qinghai. Reprezinta o resursa hidroenergetica inepuizabila.

Fluviul Galben (Huang He) este cel de-al doilea fluviu al Chinei, ca lungime - 5464 km. Bazinul fluviului Galben este considerat leaganul civilizatiei chineze, chiar daca tot acest fluviu, cu caracterul schimbator al cursului sau, este responsabil pentru inundatii catastrofale. Culoarea galbena a apelor sale se datoreaza aluviunilor provenind din podisul de loess.

Cel mai lung riu interior al Chinei este Tarim - 2214 km.

De mentionat este si canalul Jing Hang, construit in secolul al V-lea, care leaga cinci bazine hidrografice importante: Haihe, Huanghe, Huaihe, Changjiang si Qiantamg. Cu o lungime de 1801 km, este cel mai mare riu artificial din lume.

                                                             Cere  Oferta Personalizata